Concepte de bază
Varietăți lingvistice
Încă din scrierile sale timpurii, Coșeriu s-a ocupat de chestiuni despre limbajul funcțional și funcționarea sistemelor lingvistice, precum și despre variația lingvistică. În lucrarea La geografía lingüística [Geografia lingvistică], publicată în 1956, el cere ca lingvistica variațională să nu ia în considerare doar varietățile din spațiu, adică varietățile dialectale, ci și… [citește mai mult]
Sincronie, diacronie și istorie
Poate cea mai importantă lucrare a teoriei lingvistice a lui Coșeriu este Sincronía, Diacronía e Historia [Sincronie, diacronie și istorie], care combină fundamentele teoretice pentru a descrie schimbarea lingvistică cu conceptele centrale ale teoriei limbajului lui Coșeriu. Ca și în alte tratate din această perioadă, Coșeriu, … [citește mai mult]
Sistem, normă și vorbire
În 1952 Coșeriu a publicat eseul Sistema, norma y habla [Sistem, normă și vorbire], iar această distincție a devenit în scurt timp parte a canonului lingvistic. În acest eseu, Coșeriu tratează perechea de termeni a lui Saussure langue și parole și afirmă că aceștia sunt insuficienți pentru a înțelege întreaga realitate a limbajului… [citește mai mult]
Determinare și cadru
În 1955/56, eseul „Determinación y entorno” [Determinare și cadru], un extras din cartea nepublicată Teoría lingüística del nombre propio, a fost publicat în revista Romanistisches Jahrbuch. Acesta conturează o teorie lingvistică a vorbirii… [citește mai mult]
Corect şi exemplar
Aţi spus în repetate rânduri că terminologia, atunci când corespunde cu uzul general al limbii, nu trebuie să se abată nici în conţinut prea mult de la acesta. În lucrarea Dumneavoastră despre „Corrección idiomática” şi în diferite alte lucrări, distingeţi între termenii „corect” şi „exemplar”. Dar în uzul limbii se foloseşte de fapt mai des „corect” nu în sensul Dumneavoastră, ci cu sensul de „exemplar”. Este posibil a susţine asemenea termeni împotriva tradiţiei generale?
C: În primul rând, este vorba nu de uzul limbii oricum, ci de un uz specializat: chiar vorbitorul naiv vorbeşte în acest caz „ca lingvist”, el vorbeşte despre limbă (nu numai cu ajutorul limbii) şi o apreciază. În al doilea rând, vorbitorul naiv întrebuinţează… [citește mai mult]